marți, 30 martie 2010

Unde-ti sunt visele?

In primul rand, salutari!
Am avut zile foarte incarcate, da' foarte! Si, inainte sa deschid laptopul si sa scriu pe blog, incercam sa adorm. Insa imi roiau in minte idei peste idei. As fi vrut sa adorm. Teoretic as mai avea de recuperat ceva din noaptea alba de sambata spre duminica, cu restanta. Insa practic ma simt bine. Si pana la urma prefer sa surad la niste idei, la ideile despre propria-mi viata, decat sa ma intovarasesc cu somnul; stie el ca ii sunt prieten bun si nu e gelos.
Si stand eu in pat, aveam impresia, si-i multumesc lui Dumnezeu pentru simtire, ca parca as fi in clasa a 5-a. Ca atunci cand inca credeam in matematica si-mi ocupam mintea cu probleme. (acceptati-mi cacofania, de dragul zicerii: "Inca cred ca acesta este insusi Preacurat Trupul Tau si acesta este insusi Scump Sangele Tau...")
Ce incerca mintea sa-mi digere era tot ceea ce se petrecu azi. Azi, cand am intalnit pe toti participantii de la IT School (vreo 25 de participanti + 5 facilitator/traineri... lume multa). Si sunt placut surprins de lume. Inca nu mi-e clar ce vrea fiecare. Does it make sense? No. Ceea ce mi se pare la prima vedere e ca intentia lor e buna. Si in general... nu prea stiu ce vreau eu de la viata!...Nu stiu, dar vreau sa stiu (Tot timpul atitudine pozitiva.)

Intrebarea din titlu e pentru fiecare. Eu maine vreau sa-mi implinesc "visul de maine": Plec, domnule decan de an, de la ora dumneavoastra si ma duc sa-l caut pe Tanenbaum la biblioteca (adica nu in persoana). Sper sa nu ma duc singur, oricum nu puneti absente la curs. Trebuie sa iau pe cineva ca vreau sa beau si un ceai la Casa Nera. Astea sunt lucrurile care au sens pentru mine (make it sense for me).
Mai tineti minte ca eu visam sa duc Ceata de Amici la Sovata ca sa facem diferite jocuri in gradina cu corzi?
Andra mai viseaza la o regrupare a Cetei si sa plecam din nou pe munte.
Andrei viseaza sa fie admis la Google Summer of Code.
...Un vis a fost si blogul pe care scriem acum!

duminică, 28 martie 2010

sâmbătă, 27 martie 2010

Mmmmmm..... *drooling*

Prieteni! am o veste senzationala pentru voi, azi au dat (in sfarsit!) jos copertina la El greco asa ca in aceasta vacanta de Paste voi(posibil vom) manca super-shaorme oricand voi dori pentru ca o sa fie fie, literalmente, la o aruncatura de bat de mine. Sper sa fie bune, ca alea de la Fresco, si sa nu fie prea scumpe... In fine, nu-i asa ca va bucurati pentru stomacul meu?

vineri, 19 martie 2010

duminică, 14 martie 2010

Ca sa vezi...

In cursul zilei de ieri, aproximativ 10 persoane mi-au spus, la o analiza la prima vedere, ca sunt tacuta si introvertita. Lesne de inteles, s-au inselat! Insa nu s-au inselat la modul barbar si ireversibil, ci doar s-au lasat pacaliti. De starea mea din ultima vreme. De modul atat de evident in care nu am mai simtit nevoia sa spun orice, oricui.
Nu am mai scris pe blog pentru ca nu am vrut sa mai spun lucrurilor pe nume. Pentru ca am fost partial luata prin surprindere de unele stari si concluzii.
Nu am mai sunat pe nimeni pentru ca simteam ca m-ar fi enervat o conversatie.
Pur si simplu ( mai mult pur, decat simplu) m-am invelit in patura ( si in tacere, for that matter) si am asteptat sa vad what happens next.
Iar asta seara ma simt destul de filosofica incat sa spun. Ceva, orice. Whatever it was that turned off the lights inside of me, is now dead ( or has headed South for winter or something). And I can pretty much see clearly.
Ce vreau eu sa spun este ca, undeva la granita dintre constientizare si...uhm...reverie, sa-i zic asa, am dat nas in nas cu propria transformare.
A nu se intelege gresit, nu e ca si cum data viitoare cand ma veti vedea, voi fi renuntat la Cujo si Garfield si alte chestii pentru care ma iubiti cu totii... [ :P ]
Vorbesc despre o transformare prea putin evidenta, mult prea ancorata in spatiul meu personal, dar care imi e de mare folos, din vreo 2 tone de motive.

Lessons I've learned:

1. You can try and be happy even when life gives you tons of reasons to feel miserable. S-ar putea sa nu reusesti, insa vei sti ca you did your best. E ca-n film: " I don't care if he's coding, I don't care if you think his heart has stopped! I want you to do everything. All the procedure, go all the way. So that you can then tell his family that we did everything we could "
La urma urmelor, our job in this world is not to succeed, but to fail in high spirits....

2. Cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci, pentru tine si pentru toti cu care intri intr-o legatura ce presupune emotii and shit, e sa stii cand sa let it go. Destul de greu de acceptat, insa nu toate lucrurile din viata ta sunt menite sa dureze o vesnicie. Si exista situatii in care esti pus, nu pentru a fi fericit si bright and shiny, ci pentru a invata cum sa profiti de situatiile menite sa bucure.
Not all the people are forever, and you cannot die in every place you've ever been. So, sometimes,every once in a blue moon, you have to let it go.

3. Nu intotdeauna am dreptate. It hurts, but it's true.

4. Daca un lucru se intampla o data, e posibil sa nu se mai intample niciodata. Dar daca se intampla de doua ori, in mod cert se va repeta la nesfarsit.

5. Love and happiness CAN coexist. Only that love is so easy to be mistaken for something else.

6. Pseudo-dramele are bad. Putina gandire matura si rationala n-a omorat pe nimeni. And it won't start with me.

7. De foarte multe ori, raul din noi este auto-indus. Si unfortunately, cred ca asta e o forma de sadism pe care, din cate-am vazut pana acum, numai Bogdan a reusit s-o starpeasca.

8. Obisnuinta e moartea pasiunii. After a while, people stop changing. No matter what they claim, they stop!

9. Not all the people are forever, but that doesn't mean no one is.

Oh well... mai am vreo cateva vorbe de duh, dar mi-e somn si trebuie sa ma culc, ca sa ma pot trezi in cateva ore si sa beau Cola Cao: oldies, but goldies!

P.S. " Oh, youung cat! If you keep your eyes open enough, the stuff you will learn...The most beautiful stuff..."

vineri, 12 martie 2010

PARTIAL LA BIOCHIMIE

POATE va intrebati daca mai traiesc, daca nu m-a luat naiba, va linistesc spunandu-va ca iar am avut de invatat caci duminica am partial.
DACA nu v-ati intrebat it's ok! I'll die alone:(

joi, 4 martie 2010

Cereale cu lapte :)

Azi am mancat cereale cu lapte(dupa cum sublinieaza si titlul meu lipsit de imaginatie, va rog iertati-mi lipsa de creativitate in gasirea de titluri mai interesante), nu am mai mancat cereale cu lapte de secole, evident exagerez, tind sa fac asta destul de des, dar au trecut sa zicem... 3-4 ani de cand am mancat ultima oara cereale cu lapte si azi in timp ce eu mancam cereale cu lapte ma incerca o senzatie de "ca odinioara"(ca in reclama de la Napolact :P), de nostalgie un sentiment pe care nu ma asteptam sa mi-l dea cerealele cu lapte... dar au facut-o, ciudat nu? Voua ce chestii va induc aceeasi stare? As vrea sa lasati cate un comment in care sa imi ziceti, sunt curios sa aflu, sunt sigur ca nu sunt singurul.(o mica paranteza special pentru Andra: sunt sigur ca tu ai o lista intreaga de asemenea lucruri, ca sa nu ne complicam, nu scrii mai mult de 5 :)) )

P.S: dupa cum vedeti am scris "cereale cu lapte" de o gramada de ori, sa stiti ca am facut-o intentionat, nu ma intrebati motivul pentru ca n-am unul, pur si simplu asa ma apuca.

Lume, lumeeeee!

Apel catre norocosii care sunt, CONCOMITENT ( say "whoaaaaah!" ), studenti in Bucuresti si participanti la ceea ce numim blogul cu academia:
cand pleaca vreunul din voi acasa, sa dea un short notice aici ca sa se poata intalni cu mine ca eu sa-i pasez un lucru, care lucru sa ajunga in mainile lu' Ionut. Pentru ca lui Ionut ii este foarte necesar lucrul cu pricina. Si pentru ca trenul lu' Dragos a plecat prea devreme astazi.

Please! :D