"Din pura prostie", cu Yahoo Messenger

Nu stiu altii cum sunt, dar pe mine Bucurestiul m-a facut imposibil de suportat. Dintr-un motiv sau altul ( evident nu ma refer la degringolada-i specifica, Doamne fereste! Nu se poate ca un " oras asa plin de viata, cu atatea perspective si atata deschidere" sa te innebuneasca prin acest simplu fapt de a fi mult prea plin de viata si de perspective. No way, Bucurestiul e o oaza de liniste, un deliciu intelectual, incapabil sa provoace vreo paguba. Dar asta e doar un amanunt tehnic.) de cand m-am mutat acolo cu tot cu pernuta si prieteni imaginari, nervii mei au luat-o razna si simt o permanenta nevoie de a ma agita si de a precipita lucrurile. Mi-a pierit pana si ultima farama de rabdare care-o fi fost sadita, vreodata, in mine.
Si cum creierasu' meu nu mai face fata nici celui mai mic prilej de stres inutil, iacata cum vin aici pe blog sa-mi vars intrebarile, ineptiile si nervuletii.
Dragii mei! Cum e posibil ca pe aceasta treapta a evolutiei umane sa mai existe exponenti care sa te abordeze, prin intermediul sfantului net, cu replici din meniul "asl pls"?
Deci de ce? De ce e asa dificil sa incepi o conversatie prin a spune cine esti, ce te-aduce in lista mea si ce-ti trebuie asa neaparat de la mine incat sa ma deranjezi de la documentarul Corinei? Huh?
De ce trebuie sa mai fim iarasi mucosi de clasa a 7-a si sa ne dam misteriosi, sa scriem r0man3shte, sa lasam intrebarea sa atarne in cui pana ni se scoala noua sa dam un raspuns, si cand il dam, si ala sa fie o mare idiotenie din seria " sunt un baiat finut, care cauta iubire."
Frate, esti un baiat tampit care cauta atentie pentru ca nu a facut sex de mult timp. Si esti cu vreo 7 ani in urma. Adicatelea, de 7 ani manivela ta e invartita in gol. Adica esti praf!
Si eu nu vreau sa-ti dau pozele mele. Si in mod absolut nu le vreau pe ale tale. Pentru ca nu-mi pasa cat de drept sau stramb ai nasu', cat de alba ti-e faianta in baie sau cate caramizi ai pe soba.
Nu-mi trebuie web, am web, dar nu vreau sa-ti dau, nu am 23 de ani, id-ul meu e rezultatul unor minti de "pipitincioase" de clasa a 6-a care vroiau sa-l cucereasca pe colegu' si nu stiau cum si s-au apucat de creat id-uri pentru ca respectivul coleg avea net si net-ul era sfant inca de pe-atunci. Iar eu nu-mi schimb id-ul pentru ca mi-e lene.
Si daca am, si daca n-am prieten, e totuna, pentru ca tu tot in cratita de peste ramai pentru mine, si daca esti in acelasi loc cu pestele, esti clar pe drumul cel atat de putin bun. Si "cratita de peste" nu inseamna cratita de deasupra. Inseamna cratita cu vietati culese din apa, cu branhii si solzi si icre, pe care le gateste lumea pentru ca nu are nicio alta idee culinara. Dar in veci nu voi scrie pesHte ca sa nu-ti dau satisfactia de a vedea ca-s la fel de idioata ca tine. Si nici diacritice nu-mi pun. Pentru ca dupa aia iar nu-mi gasesc @-ul. Si ma enerveaza sa nu gasesc @-ul.
Si nu se scrie "ai trimiso", si nici " frumoas-o". You're doing it wrong! And you're making me raaaaaaage!
Si povestile cu titlul "Ce periculoasa/dura/rea esti :( " ma lasa mai rece decat un cadavru guvernat de Corina, sefa de cadavre.
Pentru ca nu sunt periculoasa ( decat daca cineva se uita cu jind la mancarea mea, dar nu e cazul aici. P.S. I love my food. And my photos and my mother and my whole family and my Poo-shoos) Sunt doar deranjata de idioti care nu stiu ce sa faca cu internetul. Sau cu timpul. Sau cu viata.
Asa ca dispareti in vizuina voastra de oameni frustrati, inecati-va in pseudo-perfectiunea voastra si nu mai imi umpleti mie desktopul cu ferestre pline cu peste.

Deci, revin la voi: Dragii mei, la ce foloseste schimbul de liste? Sau agatatul pe mess? Sau suprapopularea planetei cu oameni din astia insipizi?
Pai sa nu-mi vina mie sa pun de-un genocid acuma? Pai prost era el Stalin cand vroia oameni de samanta buna?
Pai fir-ar ea de situatie!